ADHD: Ce spun cele mai noi cercetări despre cauze, microbiomul, emoțiile ascunse și sensibilitatea la respingere (RSD)

Te-ai întrebat vreodată de ce un copil plin de energie, creativ sau uneori neatent ajunge sa fie etichetat ca având ADHD? Sau de un adult care se simte adesea „altfel”- cu mintea mereu în mișcare , cu emoții intense și cu dificultăți de concentrare -descoperă abia târziu că are același diagnostic?

Mulți se întreabă dacă aADHD este o afecțiune reală sau doar o consecință a modului de viață tot mai agitat al lumii moderne.

Răspunsul științei actuale este clar: ADHD este o tulburare neurobiologică reală, dar una care implică o interacțiune complexă între creier , corp, emoții și chiar…intestinul.

Dincolo de mitul „lipsei de concentrare”

Mult timp, ADHD a fost privit ca o simplă problemă de atenție. Astăzi însă, cercetările arată că este o tulburare a reglării emoționale și neurochimice, influențată de factori genetici, de mediu și biologici. Nu este vorba doar despre ” distragere”, ci despre un mod diferit în care creierul procesează informația, impulsurile și recompensele.

Microbiomul intestinal- o lume vie care influențează creierul

Una dintre cele mai fascinate direcții de cercetare recente privește microbiomul intestinal- ansamblul de bacterii și microorganisme care trăiesc în intestinul nostru.

Se pare că această „lume vie” are un rol semnificativ în modul în care creierul reglează atenția , impulsivitatea și emoțiile.

Studiile arată că un dezechilibru al florei intestinale poate contribui la tulburări de dispoziție, anxietate, depresie și chiar la simptomele ADHD.

Legătura dintre intestin și creier , cunoscută drept axa intestin- creier , este bidirecțională : ceea ce mâncăm și modul în care trăim influențează activitatea neuronală și chimia cerebrală, iar stresul sau emoțiile negative pot afecta echilibrul microbiomului.

Sensibilitate la respingere (RSD)- o componentă adesea ignorată

Mulți oameni cu ADHD trăiesc intens frica de respingere. Aceasta nu este o simplă insecuritate, ci și o reacție emoțională puternică , denumită Rejection Sensitive Dysphoria (RSD). Persoanele cu RSD pot resimți o critică minoră ca pe rană profundă, ducând la la retragere, anxietate sau chiar depresie.

Recunoașterea RSD-ului ajută la înțelegerea faptului că ADHD nu este doar o chestiune de atenție , ci și de hipersensibilitate emoțională.

Ce putem face?

Abordarea ADHD-ului modern trebuie să fie holistică- să includă:

• susținerea echilibrului microbiomului prin alimentație (alimente fermentate, fibre, probiotice);
• gestionarea stresului și a somnului;
• terapie cognitiv- comportamentală și sprijin emoțional ;
• în unele cazuri, tratament medicamentos sub supraveghere medicală;
• exerciții fizice regulate , care s-au dovedit a îmbunătății concentrarea și starea de spirit.

Concluzie

ADHD nu este o „etichetă” și nici o invenție modernă, ci o realitate complexă care implică interacțiune dintre creier, corp și mediu.

Întelegerea legăturilor dintre microbiom, emoții și neurochimie ne ajută să privim această tulburare cu mai multă empatie, știință și speranță.